Igiena orala este vitala pentru sanatatea dintilor si a gingiilor, dar si pentru pentru buna functionare a intregului organism, consemneaza Everyday health.
Nerespectarea normelor de igiena orala poate determina probleme de sanatate locale, uneori chiar grave, precum cancerul oral, dar si alte boli organice, generate de afectiunile cavitatii bucale.
Cercetatorii au descoperit posibile legături între problemele cavitatii bucale şi bolile de inima, pneumonie bacteriană, accident vascular cerebral, boli renale şi chiar sarcini problemă.
Factorii care favorizeaza aparitia unor boli ale cavitatii bucale
Igiena orala nu presupune doar spalarea pe dinti, ci si luarea in considerare a unor factori ce tin de stilul de viata si care pot afecta semnificativ sanatatea orala si a intregului organism. Dintre acestia, pot fi mentionati: fumatul, consumul de alcool, fluctuațiile de greutate corporala, medicatia si spalarea incorecta sau insuficienta a cavitatii bucale.
Fumatul este incriminat pentru boala parodontala, carii dentare si cancer oral, afectarea tesutului gingival, dar si pentru bolile zonelor de proximitate ale cavitatii bucale, expuse, de asemenea, efectelor toxice ale fumului de tigara. Astfel, specialistii in stiinte medicale afirma ca tigarile pot provoca boala parodontala a gatului si cancer de gat sau afectare tumorala, maligna chiar, pentru alte organe ale organismului uman. Consumul de alcool afecteaza indirect cavitatea bucala, iar modificările survenite în greutate este posibil sa implice modificari si in modul potrivirii protezei, pentru cei care au proteza. Medicatia poate afecta cavitatea bucala, atat din punct de vedere al sanatatatii, prin efectele adverse ale unor medicamente, dar si din punct de vedere estetic. Astfel, anumite tratamente pot diminua continutul de saliva, genera suprainfectii locale, cauza carii, prin continutul ridicat de zahar sau altera aspectul dentitiei, prin substante care provoaca ingalbenirea dintilor. Un alt factor, care este deja o componenta a vietii de zi cu zi, il reprezinta consumul de alimente cu risc crescut in declansarea cariilor, in mod deosebit de produse alimentare cu un continut mai mare sau mai mic de zahar. Din aceasta perspectiva, culpabile pentru deteriorarea danturii sunt, mai ales: sucurile, care se insinueaza si stagneaza in toata cavitatea bucala, chiar si cele naturale, care au un continut ridicat de zaharuri; bomboanele, care vin in contact cu smaltul dentar o perioada mai mare de timp, afectandu-l si dupa consumarea produsului, pentru cel putin 20 de minute; produsele care contin amidon. Riscanti sunt si acizii, respectiv citricele foarte acide sau acidul citric din continutul diferitelor produse alimentare.
Nici copii nu sunt feriti de cariile care sunt cauzate de zaharurile din alimente: de mici, copiilor li se administreaza bauturi indulcite, inainte de somn, pentru a fi linistiti. Copiilor trebuie sa li se dea lichide neindulcite, inainte de culcare, iar daca li se administreaza lapte, praf sau matern, ori diferite sucuri, dentitia trebuie curata cu o compresa sterila si cu un betisor. Un alt risc pentru cei mici il reprezinta obiceiul parintilor de a utiliza, uneori, poate doar pentru gustare, tacamurile copiilor. Riscul aparitiei cariilor la copii poate fi determinat si de saruturile persoanelor adulte, purtatoare de baterii care cauzeaza carii.
Dupa cum exista alimente considerate riscante, se poate vorbi si de alimente indicate. In mod deosebit, fructe precum afinele, merisoarele, merele au un efect pozitiv asupra dentitiei, dar si anumite produse lactate, prin continutul in fosfor si calciu, pot sa conduca la rezultate dezirabile, sustine eHow.
Exista si factori determinanti care nu tin de stilul de viata, precum: varsta, dat fiind ca, odata cu inaintarea in varsta, se produce retractia gingivala si apar „cariile la radacina” sau anumite boli care afecteaza si cavitatea bucala. Dintre acestea, pot fi amintite afectiunile respiratorii care pot determina respiratia pe gura, sindromul Sjogren, care implica scaderea productiei salivare si diabetul zaharat, care, prin scaderea imunitatii, sporeste riscurile in fata bacteriilor, inclusiv dentare.
Tratamentele pentru albirea dintilor implica, de asemenea, riscuri semnificative pentru sanatatea orala, determinand afectare dentara. Pentru albire, pot fi utilizate si produse naturale, mai putin riscante, precum capsunile, care curata petele, prin acidul malic continut. Efecte deosebite se pot obtine si prin bicarbonatul de sodiu sau zeama de lamaie, desi aceasta nu trebuie folosita decat rar si in cantitati limitate, deoarece are efect coroziv asupra smaltului dentar.
Pentru pastrarea si recuperarea sanatatii orale si a unui aspect placut al dentitiei, se recomanda, in primul rand, igiena corespunzatoare.
Igiena orala – instrumente si modalitati de realizare corecta
Spalarea cavitatii bucale este asimilata, in mod eronat, cu „spalarea pe dinti” si, din acest motiv, dar nu doar, presupune si practici incorecte.
Una dintre acestea consta in clatirea cavitatii bucale si udarea periutei inainte de periaj, ceea ce inhiba posibilitatea de curatire a dintilor, deoarece apa se interpune intre pasta si dinti ca o placa ce nu mai permite o igiena corespunzatoare. Apa se foloseste si este vitala, dar pentru clatire, deoarece lichidul poate ajunge in anumite zone la care nu se poate ajunge prin periaj, eliminand astfel resturile alimentare ramase.
Durata unui periaj trebuie sa fie intre 1 minut si 3 minute, recomandabil seara si dimineata, dar si dupa fiecare masa. Curatatea dintilor, prin periere, trebuie realizata si de catre copii, de la varsta de doi ani, sub asistenta persoanelor adulte. Pentru efectuarea periajului, poate fi utilizata o perie de dinti manuala sau una electrica, desi cea electrica implica si riscuri legate de presiunea exercitata asupra smaltului; schimbarea periutei se face la 3-4 luni. Perierea se realizeaza tinand periuta in unghi de 45 grade, de la nivelul gingiilor catre varful dintelui, intr-o miscare circulara, atat pe suprafata exterioara, cat si pe cea interioara. Periajul nu se face doar pe dinti, ci si pe limba, iar gingiile trebuie masate si curatate cu grija, evitand ranirea.
Ata dentara se utilizeaza datorita accesibilitatii in zone in care periuta de dinti nu ajunge sau nu este eficienta si ajuta foarte mult la prevenirea placii dentare. Indicate sunt si produsele lichide cu fluor, apa de gura sau produsele cu o compozitie similara, deoarece fluorul securizeaza smaltul dentar. Daca aceste produse contin alcool, acesta poatea avea insa efecte distructive asupra florei bacteriene normale in cavitatea bucala.
Atunci cand nu exista posibilitatea de a face un periaj, de a utiliza ata dentara sau apa de gura, sunt recomandate si gumele de mestecat care nu contin zahar, bomboanele care actioneza asupra ph-ului bucal sau odorizantele orale care contin fluor si substante ce inhiba proliferarea bacteriana.
Epilog: preventia prin control medical
Dincolo de eforturile personale, pentru intretinerea sanatatii orale si prevenirea oricarei afectiuni a cavitatii bucale, problemele pot sa apara, uneori intr-un mod insidios. De aceea, se impune si concursul specialistilor, cu efectuarea unor controale medicale periodice, la doctorul stomatolog.
